Fiecare duminică din Marele Post are două teme, două înțelesuri. Pe de o parte, fiecare duminică face parte dintr-o continuitate în care se descoperă ritmul și dialectica spirituală a Marelui Post. Pe de altă parte, conform evoluției istorice a Bisericii, aproape fiecare duminică a Postului a dobândit o a doua temă.
Astfel:
În Duminica I a Postului, Biserica prăznuiește Triumful Ortodoxiei.
În Duminica a II-a, dedicată Sfântului Grigorie Palama, sărbătorim condamnarea dușmanilor săi și apărarea învățăturii sale, ca un al doilea triumf al Ortodoxiei.
În Duminica a III-a, prăznuim Închinarea Sfintei Cruci.
În Duminica a IV-a, îl cinstim pe Sfântul Ioan Scărarul.
În Duminica a V-a, o cinstim pe Sfânta Maria Egipteanca.
DUMINICA I A POSTULUI (Duminica Ortodoxiei)
Prima duminică a Postului Mare se numește Duminica Ortodoxiei, deoarece în această zi sărbătorim restaurarea sfintelor icoane și triumful credinței ortodoxe asupra ereziei iconoclaste, adică a celor care refuzau cinstirea sfintelor icoane și o considerau idolatrie. Această dispută a durat mai bine de 100 de ani și a fost soluționată de Împărăteasa Teodora și fiul său Mihail, prin restaurarea icoanelor în biserici.
Această restaurare este comemorată prin procesiuni ale icoanelor, căci noi, ortodocșii, cinstim și slăvim sfinții, îngerii și mai presus de toți pe Maica Domnului, însă închinare (latrie) aducem doar Sfintei Treimi: Tatălui, Fiului și Sfântului Duh. Cinstirea icoanelor nu se îndreaptă spre obiectul material, ci către persoana reprezentată.
DUMINICA A II-A A POSTULUI (Sf. Grigorie Palama)
În această duminică este prăznuit Sfântul Grigorie Palama, Arhiepiscop al Tesalonicului, mare dascăl al dogmelor ortodoxe și apărător al harului dumnezeiesc. În învățătura sa, sfântul afirmă că harul lui Dumnezeu este necreat și că omul îl poate trăi și simți, așa cum simțim prezența unui sfânt.
Sfântul Grigorie a fost educat la Constantinopol, s-a retras la Sfântul Munte Athos și a participat la Sinoadele din Constantinopol (1341 și 1347), unde a combătut învățăturile greșite ale lui Varlaam și discipolului său Akindinos. A fost numit arhiepiscop al Tesalonicului în 1346 și a trecut la Domnul în 1359.
Biserica îl prăznuiește în această duminică ca o continuare a Duminicii Ortodoxiei, deoarece victoria sa asupra ereticilor apuseni a fost considerată un triumf asemănător cu cel asupra iconoclaștilor.
DUMINICA A III-A A POSTULUI (Închinarea Sfintei Cruci)
Fiind la mijlocul Postului Mare, Biserica ne pune înainte Cinstita și de Viață Făcătoarea Cruce. În această perioadă, când postul devine mai greu, Sfânta Cruce ne este oferită ca sprijin, fiind bucuria lumii, puterea credincioșilor și nădejdea păcătoșilor.
Prin închinarea la Sfânta Cruce, primim har și întărire pentru a duce la bun sfârșit nevoința postului, cântând:
„Crucii Tale ne închinăm, Stăpâne, și Sfântă Învierea Ta o slăvim.”
Cine nu simte și nu caută această putere a Sfintei Cruci cade, din păcate, pradă uneltirilor vrăjmașului, îndreptându-se spre superstiții, vrăjitorie sau alte căi înșelătoare.
DUMINICA A IV-A A POSTULUI (Sf. Ioan Scărarul)
În această duminică este pomenit Sfântul Ioan Scărarul, autorul scrierii „Scara Raiului”, un ghid duhovnicesc ce descrie urcușul sufletului spre desăvârșire prin treizeci de trepte ale virtuților.
Născut în Palestina în jurul anului 523, Sfântul Ioan a fost stareț al Mănăstirii Sinai și a dus o viață de nevoință aspră. Cartea sa, Scara, este citită în această perioadă în mănăstiri, fiind un îndrumar pentru creștinii care doresc să se apropie de Dumnezeu prin post și rugăciune.
Această duminică ne amintește că, după triumful dogmatic al Ortodoxiei și întărirea prin Sfânta Cruce, avem nevoie și de un îndrumar duhovnicesc, iar „Scara” ne oferă această metodologie a vieții duhovnicești.
DUMINICA A V-A A POSTULUI (Sf. Maria Egipteanca)
Această duminică este dedicată Sfintei Maria Egipteanca, care, deși este prăznuită la 1 aprilie, este pomenită astăzi pentru a încuraja pe cei leneși și păcătoși la pocăință.
Maria a dus o viață destrăbălată de la 12 ani. La 29 de ani, încercând să intre în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim, o putere nevăzută o împiedica. Atunci, conștientizând păcatele sale, s-a rugat Maicii Domnului și a primit ajutor, reușind să intre și să se închine Sfintei Cruci. Apoi s-a retras în pustiul Iordanului, unde a trăit 47 de ani în pocăință și nevoință.
După 17 ani de lupte cu poftele și ispitele, a primit daruri duhovnicești uimitoare: cunoștea Sfânta Scriptură pe de rost, mergea pe apă, se ridica în aer la rugăciune și avea darul înainte-vederii. A fost descoperită de Sfântul Zosima, care i-a adus Sfânta Împărtășanie. La un an după aceasta, Zosima a găsit-o moartă, cu un mesaj scris:
„Avva Zosima, îngroapă aici trupul Mariei celei nefericite. Am adormit în ziua în care m-am împărtășit cu Sfintele Taine. Roagă-te pentru mine.”
Sfânta Maria Egipteanca este un exemplu viu al puterii pocăinței, arătând că oricine se poate curăți și sfinți prin harul lui Dumnezeu.
Aceste cinci duminici ne pregătesc treptat pentru Săptămâna Patimilor, aducându-ne înțelegerea corectă a credinței, întărirea prin Sfânta Cruce și chemarea la pocăință.
Comments