top of page
Caută

Harul Dumnezeiesc

Ce este Harul Dumnezeiesc potrivit Bisericii Ortodoxe? Cum lucrează, cum îl primește omul și cum îi transformă viața


Introducere


Dintre toți termenii teologici ai tradiției ortodoxe, poate niciunul nu este atât de des folosit și, în același timp, atât de greșit înțeles precum termenul „Har Dumnezeiesc”. Credincioșii vorbesc despre harul lui Dumnezeu, cer harul lui Dumnezeu, Îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru harul Său, însă de multe ori le este greu să înțeleagă ce este, de fapt, acest har.


Este o putere dumnezeiască? Este o binecuvântare? Este o stare psihologică? Este o expresie simbolică?


Biserica Ortodoxă învață că Harul Dumnezeiesc este energia necreată a lui Dumnezeu, prin care Dumnezeu intră în comuniune reală cu omul, îl luminează, îl curățește, îl sfințește și îl îndumnezeiește. Harul nu este ceva creat, nu este o autosugestie psihologică și nici un concept metaforic. El este prezența și lucrarea reală a lui Dumnezeu în lume și în om.


Soteriologia ortodoxă este de neconceput fără Harul Dumnezeiesc. Omul nu se mântuiește numai prin propriile sale puteri. De asemenea, Dumnezeu nu îl mântuiește pe om fără libertatea acestuia. Mântuirea este o împreună-lucrare (sinergie) între harul dumnezeiesc și voința omului.


1. Ce este Harul Dumnezeiesc?


Cuvântul „har” în Sfânta Scriptură înseamnă dar, binefacere, bunăvoință dumnezeiască și dăruire gratuită din partea lui Dumnezeu. În teologia patristică însă, el primește un înțeles mai profund.


Sfântul Grigorie Palama învață că Harul Dumnezeiesc este energia necreată a lui Dumnezeu. Dumnezeu, după ființa Sa, rămâne inaccesibil și de necuprins. Nimeni nu poate cunoaște ființa dumnezeiască. Totuși, Dumnezeu Se face împărtășibil prin energiile Sale necreate. Această prezență împărtășibilă a lui Dumnezeu este tocmai Harul Dumnezeiesc.


Sfântul Vasile cel Mare scrie:

„Duhul Sfânt umple toate prin puterea Sa.”


Harul este prezența dătătoare de viață a lui Dumnezeu în creație.


Sfântul Macarie Egipteanul vorbește despre har ca despre un „foc dumnezeiesc” care locuiește în inima omului și îi transformă întreaga existență.


2. Poate fi descris Harul Dumnezeiesc?


Sfinții Părinți răspund în același timp „da” și „nu”. Nu, pentru că harul este o realitate dumnezeiască și depășește cuvintele omenești. Da, pentru că omul poate descrie efectele harului.


Sfântul Simeon Noul Teolog descrie harul ca fiind: lumină, foc, dulceață, viață, bucurie, pace, iubire. Și totuși adaugă că toate acestea nu pot exprima pe deplin experiența harului. Așa cum cineva născut orb nu poate înțelege ce este lumina doar dintr-o descriere, tot astfel harul devine cu adevărat cunoscut numai prin experiență personală. De aceea teologia ortodoxă este una a experienței. Ea nu vorbește doar despre teorii, ci despre trăire.


3. Harul Dumnezeiesc în Sfânta Scriptură


Întreaga Sfântă Scriptură este istoria lucrării harului.


Sfântul Apostol Pavel scrie: „Prin har sunteți mântuiți” (Efeseni 2, 8). Iar în alt loc: „Nu eu, ci harul lui Dumnezeu care este cu mine” (I Corinteni 15, 10).


Mântuirea este rodul harului, pocăința este rodul harului. Rugăciunea este rodul harului, sfințenia este rodul harului. Chiar și credința însăși este un dar al harului. De aceea Hristos spune: „Fără Mine nu puteți face nimic.”


4. Cum lucrează Harul Dumnezeiesc?


Harul nu desființează libertatea omului. Dumnezeu nu silește pe nimeni.


Sfântul Ioan Gură de Aur învață că harul merge înaintea noastră, ajută, luminează și întărește, dar așteaptă consimțământul omului.


Harul lucrează:


În minte

Luminează mintea pentru a deosebi binele de rău.


În inimă

Cultivă pocăința, smerenia și iubirea.


În voință

Îl întărește pe om să împlinească voia lui Dumnezeu.


În trup

Îl sfințește și îl face templu al Duhului Sfânt.

Harul nu lucrează în mod magic.

El lucrează în chip tainic și vindecător.


Așa cum un medicament are nevoie de timp pentru a vindeca trupul, tot astfel harul vindecă treptat sufletul.


5. Cum primește omul Harul Dumnezeiesc?


Harul este oferit tuturor. Nu toți îl primesc. Soarele luminează întregul pământ, dar o fereastră închisă nu lasă lumina să intre. La fel este și cu harul.


Omul îl primește prin:


Credință

Nu ca simplă acceptare intelectuală, ci ca încredere în Dumnezeu.


Smerenie

Dumnezeu „celor smeriți le dă har”. Mândria alungă harul.


Pocăință

Acolo unde există pocăință sinceră, harul coboară.


Rugăciune

Rugăciunea deschide inima către prezența lui Dumnezeu.


Sfintele Taine

În mod deosebit:

  • Botezul

  • Mirungerea

  • Spovedania

  • Sfânta Euharistie

Acestea sunt izvoare prin excelență ale harului dumnezeiesc.


6. Cum pierde omul harul?


Părinții învață că harul nu îl părăsește ușor pe om. Totuși, omul își poate închide inima. Principalele cauze sunt:

  • mândria,

  • osândirea aproapelui,

  • lipsa pocăinței,

  • desfrânarea,

  • iubirea de bani,

  • resentimentul.


Sfântul Isaac Sirul spune:

„Smerenia este veșmântul dumnezeirii.”


Acolo unde se pierde smerenia, harul începe să se retragă.


7. Harul Dumnezeiesc și îndumnezeirea


Scopul final al harului nu este doar să-l facă pe om „mai bun”. Scopul este îndumnezeirea.


Sfântul Atanasie cel Mare proclamă:

„Dumnezeu S-a făcut om pentru ca omul să devină dumnezeu după har.”


Îndumnezeirea nu înseamnă că omul devine Dumnezeu după ființă. Înseamnă că participă la viața lui Dumnezeu prin har. Acesta este cel mai mare dar al Cincizecimii. Acesta este sensul cel mai profund al Sfintelor Taine. Acesta este scopul vieții duhovnicești.


8. Experiențe ale Harului Dumnezeiesc în viața Sfinților


Sfinții sunt marii martori ai harului dumnezeiesc.


Sfântul Serafim de Sarov

În cunoscuta sa convorbire cu Motovilov, a strălucit în întregime de lumina necreată.

Motovilov descrie că fața sfântului devenise mai strălucitoare decât soarele.


Sfântul Simeon Noul Teolog

A trăit de multe ori experiența luminii necreate.

El descrie harul ca pe o lumină fără margini care inundă sufletul.


Sfântul Siluan Athonitul

A primit harul lui Hristos în rugăciune adâncă și a trăit o pace și o iubire de nespus pentru întreaga lume.


Sfântul Porfirie

Spunea că atunci când vine harul: „Toate devin lumină, toate devin bucurie, toate devin Hristos.”


9. Cum putem dobândi Harul Dumnezeiesc?


Părinții nu folosesc de obicei cuvântul „dobândim”, deoarece harul este un dar. Totuși, putem deveni receptivi la har.


În mod practic:

  • Să ne rugăm zilnic.

  • Să citim Sfânta Scriptură.

  • Să ne spovedim regulat.

  • Să ne împărtășim cu pregătire.

  • Să cultivăm smerenia.

  • Să-i iertăm pe ceilalți.

  • Să luptăm împotriva patimilor.

  • Să participăm la viața liturgică a Bisericii.


Cu cât inima se curățește mai mult, cu atât devine mai receptivă la har.


Concluzie


Harul Dumnezeiesc este energia necreată a lui Dumnezeu, prezența Sa vie în lume și în om. Nu este o teorie, o idee sau o consolare psihologică. Este însăși viața lui Dumnezeu oferită omului.


Harul luminează mintea, curățește inima, vindecă patimile, dăruiește pocăință, naște rugăciunea, transformă omul și îl conduce la îndumnezeire.


El nu poate fi cumpărat, cucerit sau pretins. Este darul lui Dumnezeu. Omul însă își poate deschide inima către acest dar prin credință, pocăință, smerenie și participare la viața Bisericii Ortodoxe.


Atunci se împlinesc cuvintele Apostolului:

„Nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăiește în mine” (Galateni 2, 20).


Iar sufletul devine cu adevărat templu al Duhului Sfânt, plin de lumină, pace, bucurie și de prezența negrăită a lui Dumnezeu.

 
 
 

Postări recente

Afișează-le pe toate
Cum ne apropiem de Dumnezeu

Drumul sufletului către Dumnezeu potrivit Bisericii Ortodoxe Introducere Sensul cel mai adânc al vieții omenești este ca omul să se apropie de Dumnezeu, să-L cunoască pe Creatorul său, să se vindece

 
 
 
Despre Cincizecime

Taina Cincizecimii, Duhul Adevărului, apa cea vie și nașterea Bisericii Introducere Cincizecimea este una dintre cele mai mari sărbători împărătești ale Bisericii Ortodoxe, deoarece descoperă plină

 
 
 
Biserica drept spital duhovnicesc

Hristos ca Doctor, Sfânta Împărtășanie ca medicament, iar mântuirea ca vindecare a omului în Biserica Ortodoxă Introducere Biserica Ortodoxă nu se înțelege pe sine, în primul rând, ca pe un tribunal

 
 
 

Comentarii


bottom of page